Mimoe Todo este o cunoscută interpretă de clavecin. În prezent, activează în Germania, unde a descoperit și instrumentul folosit în perioada Barocă. Deși are experiență ca pianistă, descoperirea clavecinului i-a adus noi provocări în cariera sa artistică. Astăzi, este bine pregătită în muzica și cultura perioadei Baroce, chiar dacă inițial era necunoscută pentru ea.

Î: Salut Mimoe, pentru a începe, ne-ai putea spune câte ceva despre tine și proiectele tale?

R: Sunt originară din Japonia și am venit în Europa acum 11 ani, stabilindu-mă în Germania. În această perioadă, am participat și la schimburi de studii în Olanda, la Haga, ca student pe o perioadă scurtă, dar acum locuiesc în Berlin. Da, am diverse proiecte, pentru că sunt o interpretă, în principal la clavecin și, fără a intra în detalii complicate, pot spune că colaborez cu diferiți isntrumentiști. Următorul proiect este un duo cu viola da gamba, un instrument pe care nu îl avem în această discuție. Este, totuși, un instrument istoric, și cântăm în muzee din Haga sau în alte locuri din Olanda. Interpretăm piese precum sonatele pentru viola da gamba, împreună cu basso continuo la clavecin. Combinația include și poezii, unde cineva citește poezii în timp ce noi cântăm muzică, creând astfel un schimb între cele două forme artistice. De asemenea, particip la un turneu cu un grup numit Hunza Hanzi în nordul Germaniei. Acolo, eu cânt la orgă. Nu este vorba despre o orgă de biserică mare, ci despre un orgă mai mică, fără pedale, cu un acordaj diferit, într-un registru mai înalt. Da, genul acesta de lucruri. În prezent, sunt angajată la o colegiu de muzică din Bremen, în calitate de profesor asociat pentru muzică veche, începând cu luna octombrie.

Î: Dar de ce ai ales clavecinul în loc să continui cu pianul?

R: Ei bine, desigur, am început să cânt la pian de la vârsta de trei ani. Am și făcut parte dintr-un cor și am cântat, de fapt, la diferite instrumente, cum ar fi trompeta, puțin fluier, pe care le aveam acasă. Apoi, după aceea, am schimbat și am încercat și alte instrumente. Totuși, într-un fel, m-am întors la pian pentru că am simțit că vreau să folosesc degetele mele. M-am simțit foarte familiarizată cu acest instrument cu claviatură, așa că am revenit la pian. Dar la un moment dat, din întâmplare, am primit un CD cu cântece gregoriene și le ascultam atunci când mergeam să mă rog și așa mai departe. Am fost profund impresionată și emoționată de acea muzică, iar la un moment dat am început să plâng ascultând-o. De atunci, am fost foarte curioasă și am început să explorez diverse genuri de muzică, în special muzica istorică și cea foarte veche. Însă în Japonia nu am avut multe oportunități în acest sens. Am încercat să practic pianul și am ajuns să fac un masterat în pian în Germania. Acolo, am avut șansa să învăț mai mult despre muzica veche, pentru că Germania este, desigur, una dintre țările în care poți avea acces la sursele necesare. Așa am început să explorez claviatura clavecinului și așa a început totul. La un moment dat, mi-am dat seama că mă simt mai confortabil cântând la clavecin. Dar a durat ceva timp, chiar câțiva ani, până când mi-am dat cu adevărat seama că asta vreau să fac.

Î: Crezi că acest gen de muzică istorică poate fi o sursă de inspirație pentru public sau pentru tinerii muzicieni? Cum poate descoperi un tânăr muzician muzica istorică?

R: În primul rând, cred că ar trebui să ai noroc să întâlnești astfel de oportunități sau să primești inspirație. Poate să fie vorba de dorința de a asculta, de a merge la un concert sau dacă ai prieteni buni care se implică în muzică istorică și îți spun: "Vino la concert! Este foarte interesant." Sau poate să fie o discuție cu colegii, cum am avut eu cu doi colegi de studiu la Nürnberg, studiam cu toții instrumente cu claviatură, la pian, și le-am spus: "Hey, putem încerca să facem ceva împreună?" Ei au încercat și s-au întors la instrumentele istorice! După câțiva ani, unul dintre ei a descoperit că nu doar să cânte la instrumente istorice, ci și să studieze muzica veche în Germania, revenind din Japonia. Acum, stă aici în Germania și cântă exclusiv la instrumente vechi, cum ar fi lăutele. Deci, este o experiență personală care poate să ducă la această explorare a muzicii istorice. Așa cum am menționat și înainte de începerea interviului, cred că experiența într-un concert live sau într-o situație de interpretare în direct, sau chiar să lucrezi împreună cu oameni precum Bernhard Bach, este crucială. Acest tip de experiență în viață este cel mai important, deoarece îți oferă impresii autentice. Îți oferă o perspectivă asupra contrastelor, culorilor diferite, efectelor și caracterelor din muzică. Cred că astfel de experiențe sunt esențiale și nu le poți obține cu adevărat din înregistrări, care, desigur, sunt o modalitate bună și minunată de a avea acces la muzică. Dar este ceva cu totul diferit.

Î: Crezi că prezența unui artist pe diverse platforme de streaming, cum ar fi Spotify, poate atrage mai mulți spectatori în sălile de concerte?

R: Cu siguranță poate ajuta pentru a câștiga un public diferit sau așa ceva. Dar, pe de altă parte, desigur că există, de exemplu, poate nu doar persoane mai în vârstă, ci și mai tinere, care nu folosesc cu adevărat internetul, Facebook sau ceva de genul, și nu primesc informații sau au oameni care folosesc doar Instagram și nu mai folosesc Facebook, dar sunt mai multe generații diferite pe Facebook și apoi o altă generație în Instagram. Deci, poate fi oarecum confuz, dar rețelele sociale sunt un mare ajutor pentru mine, în sensul în care poți decide cât de mult să le folosești, cât de des vrei sau cât de rapid și totul depinde de modul în care vrei să utilizezi aceste materiale. De exemplu, am discutat despre asta și ieri, luând fotografii la înregistrări și postându-le pe Instagram sau Facebook. Dar în momentul în care faci asta, nu asculți cu atenție muzica. Așa că da, există discuții care nu se termină niciodată, cred.

Î: Crezi că muzica barocă poate primi "actualizări" sau poate fi adaptată pentru noua generație de ascultători?

R: Există compoziții, chiar și din secolele al XIX-lea și al XX-lea, și acum muzică contemporană. Există diferiți compozitori care au scris pentru clavecin solo sau au combinat acest instrument cu altele moderne. De asemenea, există oameni care experimentează cu interiorul clavecinului și alte asemenea. Dificultatea poate apărea din cauza faptului că aceste instrumente sunt valoroase din punct de vedere istoric și pot fi sensibile; dacă le lovești sau tragi de ceva, se pot deteriora. Cel puțin asta mă preocupă. Cu toate acestea, instrumentele mai noi pot fi mai stabile. Există grupuri și ansambluri care interpretează piese contemporane cu clavecin sau în colaborare cu alte instrumente istorice cu coarde și asemenea. Deci, da, poate fi foarte interesant.

Î: Ce caracteristici ai dori să aibă publicul tău atunci când vine la concertele tale? Ai un public țintă?

R: Toți sunt bineveniți. Cred că încerc să creez uneori un concept care să se potrivească cu spațiul sau locația unde cântăm, de exemplu. Dacă spațiul este foarte special, atunci probabil aș ajusta și aspectul conceptului. Adesea, acesta poate fi modul în care arată, dar cu siguranță aș încerca să găsesc modalități de a atrage diferite persoane.