Chiar dacă în ultimii ani muzica clasică cunoaște o regresie, mai ales din punct de vedere al prezenței publicului în sălile de concerte pentru tinerii muzicieni și nu numai apar noi oportunități din punct de vedere cultural.
În primul rând vorbim despre introducerea și adaptarea muzicii clasice la numeroase genuri ale muzicii mainstream, unde tot mai des sunt folosite elemente menite să atragă și publicul pretențios și conservator la concertele desășurate în cadrul mariilor festivaluri. Astfel, vorbim de cele mai multe ori de un mix între muzică comercială și elemente culte sau chiar folclorice.
Societatea actuală a învățat să speculeze nișele, iar introducerea unor elemente simfonice, prelucrarea și adaptarea unor piese din muzica clasică la cerințele industriei muzicale actuale reprezintă cel mai probabil o carte câștigătoare.
Ca să justificăm cele afirmate anterior trebuie să aruncăm o privire asupra unor exemple de bună practică, mai exact artiști educați în domeniul muzicii clasice la cel mai înalt nivel care au avut un succes mai mare o dată cu lansarea unor prelucrări care folosesc elemente ale muzicii clasice. Cel mai elocvent exemplu este David Garrett ( David Christian Bongartz ), violonistul german, absolvent al Julliard School, care este cunoscut în muzica mainstream atât pentru adaptarea unor fragmente din lucrări clasice la genurile moderne cât și pentru piese proprii care au la bază linii melodice gândite în stilul muzicii clasice dar folosing instrumente moderne cum ar fi chitara cu distors, chitara bas, setul de tobe și chiar sintetizatoare.
Chiar dacă Garrett este un interpret extraordinar de muzică clasică și poate să fie cu ușurintă solist pentru marile Filarmonici din lume, succesul lui se datorează tocmai adaptării muzicii clasice la cerințele moderne ale societății. Dacă analizăm cifrele realizăm cu ușurintă că acesta este apreciat și cunoscut de un public divers și numeros, mai exact piesa Viva la Vida are 124 de milioane de vizualizări pe YouTube iar canalul acestuia pe aceeași platforma are un număr de 1.25 milioane de subscriberi.
Dacă vorbim despre numărul de albume vândute, acesta a vândut în total 2,672,848 de albume, iar cel mai bine vândut album este Rock Symphonies lansat în anul 2010 cu peste 600.000 de unități vândute.
Totuși Garrett este doar un exemplu care a reușit să devină faimos prin faptul că pune muzica clasică într-o altă ipostază față de cea conservatoare prezentă doar în sălile de concert. Alți artiști care au beneficiat aproximativ de același succes sunt Lindsey Stirling, Edvin Marton sau duo-ul 2CELLOS.
Aceștia au reușit să imbine armonios muzica clasică cu genurile muzicale moderne de succes din muzica mainstream, deschizând noi orizonturi atât pentru public cât și pentru viitori interpreți de muzică clasică. Artiștii au demonstrat că și muzica clasică poate să fie „cool” și prezentă în tendințele actuale ale ascultătorilor din întreaga lume, fara a ține cont de statutul social sau educație ascultătorilor, iar succesul lor este dovedit de faima dobândită în timp, fără a renunța la idealul de a cânta piese din repertoriul clasic și fără a cunoaște o schimbare dramatică de tehnică sau de a nterpreta piese de o dificultate reducă care nu transmit nimic și nu oferă satisfacție artistului prezent pe scenă.
În aceste condiții putem afima cu tărie că regăsim permanent oportunități pentru artiștii de muzică clasică, chiar și în societatea actuală, ele trebuie doar găsit și speculate fără a renunța la calitățile dobândite după ani de studiu în muzica clasică.
Pentru mai multe informații, verificați: https://www.last.fm/tag/modern+classical/artists?page=2
