În societatea de astăzi, managementul este un element fundamental în toate sectoarele economice. Dacă este gestionat defectuos, poate aduce prejudicii financiare sau de reputație unei companii, instituții financiare sau organizații. Cu toate acestea, acesta trebuie adaptat în funcție de tipul de instituție gestionată, sectorul în care activează și personalizat în funcție de tipul de persoane cărora managerul le îndreaptă eforturile către succes. În cazul nostru, vorbim despre artiști, care sunt adesea temperamentali și uneori neînțeleși, ceea ce necesită o atenție mai mare în comparație cu un inginer, medic sau profesor.
Având în vedere cele menționate mai sus, apare întrebarea: cât de diferit este managementul cultural în comparație cu alte forme de management? Cu siguranță, răspunsul la această întrebare nu poate fi concis, așa că să descoperim treptat provocările cu care se confruntă un manager care administrează o instituție culturală.
În primul rând, trebuie să înțelegem că instituțiile culturale sunt împărțite în două categorii: instituții finanțate de stat, sprijinite financiar de autoritățile naționale sau guvernul unui anumit stat, și instituții private care se autofinanțează cu ajutorul publicului prezent în locație.
Deși diferențele poate să nu pară semnificativ la prima vedere, sursa de finanțare este principala provocare cu care se confruntă un manager de instituție culturală. În ambele cazuri, publicul este viața de bază a ambelor categorii, iar prețul biletului stabilit de manager este punctul de plecare pentru o funcționare eficientă. S-ar putea să vă întrebați de ce primul pas nu este stabilirea programului, selectarea artiștilor sau amenajarea sălii de concert. Răspunsul este simplu: toți acești factori trebuie determinați după ce se cunoaște cât este dispus publicul să plătească pentru un bilet și cât de des își pot permite să cumpere unul.
Artiștii care intră într-o instituție culturală sunt selectați pe baza capacităților financiare ale orașului în care are loc concertul, precum și a particularităților sociale. Prin urmare, managerul trebuie să stabilească prețurile adecvate pentru bilete și să aloce proporțional încasările artiștilor, asigurând o apreciere financiară corectă a performanțelor lor.
În același timp, prețul biletelor trebuie calculat cu atenție, luând în considerare costurile administrative ale sălii de concert, facilitățile, spațiul de pe scenă și capacitatea de locuri. Aceste elemente sunt considerații importante pentru artiști atunci când acceptă să performeze într-o anumită locație.
Până acum, putem observa că provocările cu care se confruntă un manager diferă de cele ale unei companii care se bazează pe producție. Produsul final oferit publicului în cazul unei instituții culturale nu este unul fizic, ci mai degrabă o experiență umană și spirituală care este dificil de evaluat, deoarece implică mai mult decât costurile de producție și profitul. Muzica și artele în general au o valoare emoțională și culturală semnificativă, care depășește aspectele strict economice și aduce contribuții valoroase la dezvoltarea și înțelegerea societății.
Trecând peste acest prim pas, presupunând că lucrurile au fost suficient de clarificate, să discutăm pe scurt despre artiști. Așa cum am menționat mai devreme, ei sunt în mod inherent temperamentali și uneori destul de exigenți, fie că sunt angajați permanenți ai instituției sau invitați pentru anumite evenimente.
Fiecare artist are propria sa viziune, în special atunci când lucrează cu artiști de clasă mondială, iar publicul îi dorește să-i vadă tocmai din cauza acestei caracteristici. Cu toate acestea, ce se întâmplă atunci când un artist dorește să prezinte ceva nou sau să experimenteze cu noi abordări personale în fața publicului? În acest caz, managerul instituției intră în joc. Ei trebuie să înțeleagă publicul și, cel mai important, să anticipeze reacția publicului prezent în sala de concert. Împreună cu artistul, ei decid dacă "Noul Produs" este potrivit pentru prezentarea publicului existent. Devine evident că, în aceste împrejurări, managerul are o sarcină dificilă în discuțiile cu artistul, în special dacă ne referim din nou la caracteristicile generale ale "Artistului Neînțeles".
Nu în ultimul rând, atât în instituțiile publice, cât și în cele private, reputația în societate, precum și în mass-media sau mediile de socializare, este de o importanță crucială. Datorită progreselor tehnologice, chiar și cultura s-a mutat online, sau mai precis, promovarea acesteia a evoluat în mediul online. Cu toate acestea, când vine vorba de promovare, mediul online devine o soluție viabilă pe care instituțiile culturale trebuie să o abordeze. Promovarea, comunicarea cu publicul și chiar cu presa sunt provocări pe lista managerului, deoarece o execuție defectuoasă a acestor aspecte poate afecta negativ întreaga instituție, cu consecințe potențial catastrofale.
Acestea sunt doar câteva dintre provocările și particularitățile managementului cultural. Dacă ar trebui să le prezentăm pe toate, ar fi nevoie de o serie de mai multe volume. Cu toate acestea, acestea sunt cele mai importante, și pornind de la ele, putem înțelege diferența dintre un manager care organizează o instituție culturală și un manager care conduce orice alt tip de companie sau organizație, urmând ideea clasică de profit și raportând totul la costurile de producție.
În speranța că v-am captat atenția, dorim să anunțăm că această secțiune va include mai multe mărturii și interviuri cu manageri de instituții și chiar artiști care vor dezvălui experiențele personale.
Urmăriți aceste link-uri pentru mai multe informații legate de subiect:
